Am visat că bunica a tuns scara... Nu mai puteam păși pe calea pietruită cu dale de stele moi și zâmbitoare, nu mai puteam lua Luna de mână într-o lungă plimbare meditativă spre străfundurile milenare ale Universului... Cine mai avea să-mi povestească despre bunici și nepoți de acum mii de ani când nu existau cuvinte și se comunica prin strângeri mână?
Desigur, că totul nu a fost decât un vis! Scara e tot acolo! Am pus mâna pe ea și-am dat o fugă printre stele să verific dacă sunt tot acolo unde le-am lăsat cu o seară înainte. Una singură a căzut, steaua lui Gheorghiță... Era bolnav de foarte mult timp sărmanul, dar, cât de curând, o steluță mică îi va lua locul. Frățiorul meu, Flavius, urmează să se nască și steluța lui va umple găurica din pavaj. Va crește mare și nimeni nu-și va mai da seama că acolo a fost cândva Gheorghiță. Steluța lui Flavius se va forma pe urma lăsată de cea de dinaintea ei. Am să caut niște cenușă să șlefuiesc steluța frățiorului meu ca să fie cea mai strălucitoare! Flavius va fi medic, ba nu, avocat!... Sau arhitect! El îmi va clădi un castel mai mare și mai trainic decât cele de nisip pe care le construiesc cu Oana. Voi avea multe camere și o grădină enormă! În mijlocul grădinii, cel mai mare circ din lume! Bufoni de toate culorile și formele, cu chipuri văzute și nevăzute vor avea obligația de a mă face mereu să râd. De se va găsi vreo clipă de tristețe pe fața mea, îi voi înlocui cu alții, deși la curtea mea se vor afla cei mai iscusiți grăitori de glume și de pozne. În pădurea de lângă castel, se va odihni herghelia de unicorni cu coame multicolore. Fiecare unicorn va avea pajul său care se va îngriji de țesălarea și împletirea cozilor lungi. Farmazoane curajoase vor călări acești unicorni în luptele împotriva inamicilor: Morocănilă, Mohorilă și Supărilă. Cei trei nu vor avea voie să intre în palatul meu, unde trăiesc numai oameni frumoși și fericiți. Nu, nu-i primesc, aici nu e locul lor!...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu